Medicamente noi pentru afecțiuni electorale vechi

Puţin înainte de Crăciun, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că lista medicamentelor compensate a fost completată cu încă 130 de noi produse: „Astăzi, s-a postat pe site-ul MS, la capitolul Noutăţi, Sinteza privind propunerea de listă de medicamente compensate realizată de reprezentanții Comisiei Naționale de coordonare a comisiilor de specialitate ale MS, conform metodologiei aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății (MS) nr. 724 din luna mai 2013”.

Este oare vorba despre „cozonac” pentru unii pacienţi care vor beneficia de medicamente noi şi mult mai scumpe decât cele utilizate până acum în tatamentul unor afecţiuni comune sau rare? Sau este vorba, de fapt, de un cadou de Crăciun pentru firmele producătoare de medicamente, acordat ca o compensaţie pentru că în ultimii 4 ani au fost împiedicate să-şi sporească veniturile de pe piaţa românească, unde nu s-au mai introdus noi medicamente pe lista de compensate şi s-a aplicat dureroasa taxă de clawback, după ce ministrul Nicolăescu ridicase orice prag în consumul de medicamente compensate?

Răspunsul la această întrebare se poate afla numai studiind fundamentarea introducerii fiecărui medicament din noua listă. Din păcate, nici de această dată, MS nu a putut furniza (deşi o afirmă) raţiunea pentru care introduce fiecare nou medicament. Singura raţiune evidentă din argumentaţia MS este menţinerea în pas cu moda, menţinerea României în grupul primelor state europene care subvenţionează noile medicamente, deşi în privinţa bugetului sănătăţii ne aflăm pe ultimul loc.

Cât ne va costa, însă, această aşezare în plutonul fruntaş? MS afirmă: „Pentru anul 2014 se estimează un impact bugetar cuprins între 120 - 180 mln €, care va fi acoperit integral de taxa clawback, urmând ca în cursul anului să se caute soluții pentru acoperirea impactului bugetar pentru anii următori”. Deci „cozonacul” de Crăciun ne va costa, în anul acesta, aproximativ 150 mln €, bani care, cu siguranţă, îi vor plăti asiguraţii CNAS şi nu firmele producătoare prin taxa de clawback.

De unde vor veni aceşti bani dacă, aşa cum se pare, nu se vor colecta mai mulţi bani pentru sănătate? Există o singură soluţie. Deturnarea lor e la restul capitolelor din fondurile sănătății destinate, cum ar fi, cabinetelor medicilor de familie şi spitalelor publice. Rezultatul va fi, cu siguranţă, o calitate şi mai proastă a serviciilor de sănătate în schimbul unei şanse iluzorii pentru unii pacienţi de a fi trataţi după ultima modă.

Oare toată această grabă de a introduce în mare grabă, dintr-o dată, 130 de noi medicamente compensate în perioada sarbătorilor de iarnă nu ascunde, de fapt, interese economice ilicite ale coaliţiei aflată la guvernare, cu un imens iz electoral?

Marea majoritate a contribuabililor nu au fost intrebați dacă sunt de acord cu această abordare, mai ales ca nimeni nu s-a obosit să îi informeze şi să îi consulte.

Iată numai câteva din inadvertenţele măsurii preconizate, anunțată în conferinţa de presă a ministrului Nicolăescu afirmă:

- „Trebuie să spunem că procedura este complexă, necesită mai multe filtre de evaluare și apreciere, precum și maximă responsabilitate”. În afară de evaluările medicale a fost necesară și efectuarea unei evaluări economice realizându-se analize de impact bugetar”. Care sunt, însă, critieriile avute în vedere şi unde sunt acele evaluări medicale şi economice? De ce pe site-ul MS sunt publicate numai 25 de evaluări pentru 130 de medicamente aprobate? Cum se realizează şi ce semnifică punctajul obţinut de un medicament? Este oare ca și un vot acordat la un concurs de frumuseţe?

- „La analiza, evaluarea și elaborarea listei finale au colaborat un număr de 16 comisii cu peste 120 de medici și profesori”. Care este numele acestor medici şi unde sunt declaraţiile lor de interese? Nu cumva majoritatea dintre aceşti medici au beneficiat de sponsorizări din partea firmelor ale căror medicamente au fost evaluate? De ce din Comisia Naţională pentru Coordonarea Comisiilor de Specialitate fac parte numai medici profesori din Bucureşti? Nu cumva aceşti medici profesori din Bucureşti aflaţi în fruntea comisiilor de evaluare sunt cei care au beneficiat cel mai mult de sponsorizări pentru participarea la congrese în străinătate şi recompense pentru prezentări de produse medicamentoase acordate de firmele ale căror medicamente au fost evaluate? Unde sunt publicate declaraţiile de interese ale membrilor Comisiei pentru a se putea aprecia existenţa unui eventual conflict de interese?

- „Metodologia utilizată s-a bazat pe respectarea întrutotul a acordului cu FMI, BM și CE în ceea ce privește utilizarea evaluării tehnologiilor medicale în reevaluarea listelor de medicamente compensate.” De ce, atunci, în Raportul Unităţii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale a Ministerului Sănătăţii pentru DCI: DABIGATRANUM ETEXILATE (PRADAXA), de exemplu, acest medicament a fost comparat cu ENOXAPARINUM care este un medicament neindicat în tratamentul profilactic, de lungă durată, al accidentelor embolice la pacienţii cu fibrilaţie atrială şi nu a fost comparat cu ACENOCUMAROLUM, medicament mult mai ieftin şi cel care este în mod uzual folosit în prezent pentru această indicaţie? Se justifică oare includerea pe listele de compensate a acestui medicament, ENOXAPARINUM, un medicament care are preţul pe zi de tratament de 40 de ori mai mare decât folosit în mod uzual, numit ACENOCUMAROLUM, medicament care are aceeaşi eficacitate terapeutică şi efecte adverse severe (hemoragii, uneori letale) mai puţin frecvente decât noul medicament.

- „Toată metodologia de evaluare, utilizată de comisii și, mai ales, de Comisia Națională, inclusiv de Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medicale, a luat în considerare recomandările din rapoartele HAS (autoritatea de evaluare din Franța) și NICE (autoritatea de evaluare din Marea Britanie)”. Cum se explică atunci că acest medicament, ENOXAPARINUM, a fost introdus pe lista de compensate în România deşi „nu se regăseşte în rapoartele de evaluare din Marea Britanie” şi este compensat numai în „17 ţări din cele 27 state membre UE”. Este admisibil ca România, care are cel mai mic buget al sănătăţii pe cap de locuitor (alături de Bulgaria) să compenseze medicamente mult mai scumpe şi fără avantaje terapeutice faţă de cele în uz curent, medicamente ce nu au fost compensate de ţări mult mai bogate în privinţa bugetului pentru sănătate?

- Pentru numeroase medicamente de pe listă, se aşteaptă în urmatoarele 12 luni să se prezinte dovezi de genul: CEA --‐ Analiza Cost --‐ Eficacitate; CUA --‐ Analiza Cost--‐Utilitate; BIA: Analiza de Impact Bugetar. De ce atâta grabă în a le introduce pe listă înainte de a se obţine aceste dovezi? Cine va plăti pagubele rezultate din utilizarea unor medicamente care se vor dovedi, până la urmă, neeconomice şi ineficiente? Nu este normal să fie evaluate înainte de a fi plătite din banii publici?

Senator Valeriu Todiraşcu - Partidul Noua Republică

detalii activitate parlamentară: http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016