Experienţe europene în reformarea sistemelor de pensii

Mai jos sunt prezentate câteva dintre aspectele abordate de experţii europeni în cadrul Conferinţei organizate între 25-26 ianuarie, la Hotel Ibis Parlament, Bucureşti.

Vera Kucharova, Institutul de Cercetare pentru Muncă şi Protecţie Socială, Cehia a declarat, în legătură cu inegalitatea de gen a schemelor de pensii facultative, că „utilizarea tabelelor biometrice diferite în funcţie de gen favorizează bărbaţii. Femeile ar trebui să înceapă să contribuie fie, în medie, cu 3 ani mai devreme, fie să economisească cu până la 19% mai mult decât bărbaţii pentru a avea aceeaşi pensie.”

Irena Woycicka, Director al Departamentului de Protecţie Socială, Institutul de Studii Economice, Gdansk, Polonia a declarat că principalele obiective ale reformei pensiilor, începută în 1998, sunt: sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului pensiilor pentru limita de vârstă; întărirea stimulentelor pentru muncă şi privatizarea şi promovarea pieţei de capital. Foarte important este faptul că dimensiunea de gen nu a fost luată în discuţie pe toată perioada de elaborare a reformei pensiilor.”

Parteneri ai evenimentului:
Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”
Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerţului din România
www.studiidecaz.ro
Senior Interactive

Sue Ward, autor şi consultant independent în domeniul pensiilor, Marea Britanie, a evidenţiat diferenţele dintre ţările europene în ce priveşte reforma sistemului de pensii. Aceste diferenţe constau în faptul că “nivelurile de angajare pentru femei şi cele pentru bărbaţi sunt foarte diferite, iar decalajul între pensiile femeilor şi ale bărbaţilor este chiar mai mare decât decalajul dintre salariile acestora.” Doamna Ward a mai declarat că „În majoritatea statelor membre, riscul de sărăcie este mai ridicat pentru femeile în vârstă decât pentru bărbaţii din aceeaşi categorie de vârstă.”

“În cazul Sloveniei, reforma pensiilor a îmbunătăţit ratele de activitate în grupele de vârstă “critice”, adica 50-59 de ani, şi a generat o scădere în valoarea pensiilor comparativă cu cea a salariilor, rata de înlocuire”, potrivit lui Tine Stanovnik, Facultatea de Economie şi Institutul de Cercetare Economică, Ljubljana.

În opinia lui Romas Lazutka, Universitatea din Vilnius, Lithuania, “există o serie de consecinţe negative pentru cei care nu participă la pilonul al doilea (pensia privată obligatorie): din bugetul de stat se acoperă doar 50% din costurile de tranziţie, în timp ce acoperirea celorlalte 50% împiedică o creştere a pensiei publice; consecinţele negative sunt chiar mai numeroase pentru persoanele cu pensii mici şi sunt foarte mari şanse ca acestea să fie femei”.

Jana Muizniece, din partea Ministerului Protecţiei Sociale, Letonia, a evidenţiat următoarele dezavantaje ale sistemului de pensii: lipsa pensiei de urmaş, contribuţii foarte mici pentru perioadele fără venituri salariale, lipsa tabelelor unisex în calculul pensiilor, sume globale în sistemul de pensii private. Cât despre provocări viitoare, acestea vizează o scădere a stimulentelor pentru pensionarea înainte de vârstă, stabilirea unui Fond de Rezerve şi promovarea unei mai bune înţelegeri a domeniilor financiar şi de investiţii.

Lauri Leppik, Consultant independent pe politici sociale, Estonia a subliniat un alt mod în care femeile pot fi dezavantajate, referindu-se la drepturile de pensie pentru perioadele de îngrijire a copilului. Acesta a subliniat: „contribuţiile la fondul de pensii pentru persoanele aflate în concediu de maternitate, creştere şi îngrijire a copilului sunt foarte modeste. Astfel, în cadrul pilonului I contribuţiile, calculate pe baza a 55% din salariul minim, sunt plătite până la vârsta de 3 ani a copilului. În pilonul II plata contribuţiilor se ridică la 1/6 din contribuţiile anterioare.”

Cristina Văileanu, Gender Expert în reforma pensiilor, România a subliniat ca dezavantaj al sistemului privat de pensii obligatorii faptul că participanţii din ţara noastră sunt obligaţi să intre în sistem fără să-i cunoască integral modul de funcţionare, din moment ce aplicarea legii privind funcţionarea fondurilor de pensii private are loc înainte cu 3 ani faţă de adoptarea legii anuităţilor. Această situaţie generează riscuri, în special pentru persoanele cu vârsta între 35-45 de ani, care sunt nevoite să opteze între a rămâne doar la pensia publică sau a contribui la o pensie privată obligatorie - fără a avea posibilitatea să-şi facă estimări în ambele variante - ceea ce duce la imposibilitatea de a lua o decizie informată. Femeile sunt de asemenea dezavantajate, întrucât în cazul lor se adaugă alţi 3 factori de risc care se referă la: utilizarea tabelelor de speranţă de viaţă (unisex sau diferite); incertitudinile legate momentul în care se va creşte vârsta de pensionare, dar şi contribuţiile la pensia privată - pe perioada concediilor de maternitate şi de creştere şi îngrijire a copilului care nu sunt susţinute de stat.