CONCEPŢIA SPECIALIŞTILOR DIN SOCIETATEA ROMÂNĂ DE BIOINGINERIE ŞI BIOTEHNOLOGIE PRIVIND BAZELE MANAGEMENTULUI CERCETĂRII ÎN BIOTEHNOLOGIE

BUCURESTI - 1 iunie 2005

Comunicat tip General in Stiinta / Cercetare

Societatea Română de Bioinginerie şi Biotehnologie (SRBB) (www.srbb.ro) a fost înfiinţată în 1990 ca organizaţie ştiinţifică şi profesională a specialiştilor de profil şi are ca scop afirmarea în România pe plan ştiinţific şi economic a biotehnologiilor şi bioingineriei la nivel similar celui din ţările dezvoltate. Din iunie 1993 SRBB a fost afiliată la Federaţia Europeană de Biotehnologie (www.efbweb.org), cel mai prestigios for ştiinţific european în domeniu,

SOCIETATEA ROMANA DE BIOINGINERIE SI BIOTEHNOLOGIE

ROMANIAN SOCIETY OF BIOENGINEERING AND BIOTECHNOLOGY

LA SOCIETE ROUMAINE DE BIOTECHNOLOGIE ET GENIE BIOLOGIQUE




CONCEPŢIA SPECIALIŞTILOR DIN SOCIETATEA ROMÂNĂ DE BIOINGINERIE ŞI BIOTEHNOLOGIE PRIVIND BAZELE MANAGEMENTULUI
CERCETĂRII ÎN BIOTEHNOLOGIE



Societatea Română de Bioinginerie şi Biotehnologie (SRBB) (www.srbb.ro) a fost înfiinţată în 1990 ca organizaţie ştiinţifică şi profesională a specialiştilor de profil şi are ca scop afirmarea în România pe plan ştiinţific şi economic a biotehnologiilor şi bioingineriei la nivel similar celui din ţările dezvoltate. Din iunie 1993 SRBB a fost afiliată la Federaţia Europeană de Biotehnologie (www.efbweb.org), cel mai prestigios for ştiinţific european în domeniu, fiind în septembrie 1995 organizatoarea unei reuniuni de lucru la Poiana Braşov în cadrul Secţiei de Inginerie Biochimică, grupul de lucru “Performanţa bioreactorului”.

SRBB reuneşte actualmente specialişti din mari universităţi (UB, UPB, USAMV Bucureşti), din institutele de cercetare cu activităţi în sectoare specifice ale biotehnologiei şi bioingineriei sau în conexiune cu acestea (INCD Ştiinţe Biologice, INCD Chimico-Farmaceutice, INCD ECOIND, INCD Chimie şi Petrochimie, INCD Cantacuzino, Institutul Pasteur, Institutul de Biologie al Academiei Române, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Institutul de Virusologie, Compania de Cercetări aplicative şi Investiţii SA, Institutul de Bioresurse Alimentare şi altele), precum şi din unele companii de profil (Biotehnos SA, Bioing SA, Covalact SA, Hofigal SA, companii de start-up).

Obiectivul actual al societăţii este dezvoltarea domeniului din punct de vedere ştiinţific şi tehnologic corespunzător cerinţelor determinate de integrarea în Spaţiul European al Cercetării şi deopotrivă implementarea structurilor moderne de transfer tehnologic dedicate biotehnologiilor conform modelului european al biopolilor. Competenţa profesională remarcabilă a unor specialişti români, realizarea unor valoroase cercetări, potenţialul agricol uriaş, industria alimentară şi industria chimică de bază, chiar dacă încă în restructurare, sunt puncte tari importante, ce justifică demersul de impulsionare a evoluţiei accelerate a biotehnologiilor în ţara noastră. Această acţiune se desfăşoară desigur în contextul considerării domeniului în Europa, dar şi pe plan internaţional ca una dintre tehnologiile de vârf prioritare pentru secolul 21. De aceea este prezentată în Anexa 1 o sinteză a principalelor direcţii de acţiune în dezvoltarea biotehnologiilor în ţările UE.


I.Necesitatea şi obiectivele PNCD BIOTECH AVANSAT

Pentru realizarea acestui obiectiv una din direcţiile de acţiune este susţinerea restructurării şi reconfigurării unui Program Naţional de Cercetare-Dezvoltare dedicat biotehnologiilor (BIOTECH AVANSAT) în cadrul Planului Naţional II inclusiv pe baza experienţei acumulate în cadrul actualului PNCD BIOTECH.

Această idee corespunde punctului de vedere al unei comunităţi largi de specialişti români activând în ştiinţele vieţii şi inginerie de biosistem, dar şi în domenii complementare: medicina umană şi veterinară, agricultură şi industria alimentară, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, informatică. Subliniem de asemenea că un colectiv de specialişti, membrii ai SRBB implicaţi în elaborarea acestui document, au făcut parte din structura de management a fostului Program BIOTECH, înainte de centralizarea prin includerea în structurile MEdC, acţiune neconformă modelului UE de coordonare a programelor de cercetare. Formarea şi consolidarea practică a expertizei de management strategic şi operaţional al cercetării de profil a constituit cadrul pentru dezvoltarea unei concepţii privind coordonarea şi finanţarea acestei activităţi.

Organizarea unui Program în sistem descentralizat, conform modelului iniţial, poate fi susţinută cu numeroase argumente, dintre care poate cel mai pertinent este faptul că în condiţiile actuale de centralizare monitorizarea componentei ştiinţifice şi tehnice a proiectelor a fost mult diminuată în detrimentul evident al valorii adăugate a cercetării. De aceea este necesar să se adopte o structură de management de program formată deopotrivă din specialişti recunoscuţi în principalele discipline ştiinţifice, ce structurează biotehnologiile moderne, alături de specialişti în management organizaţional şi financiar. În acelaşi timp atribuţiile de coordonare operativă ale structurilor din MEdC trebuie consistent diminuate în favoarea celor de evaluare şi audit (tehnic / financiar) a respectării cadrului legal şi a managementului organizaţional şi financiar, pentru ca deciziile să fie adoptate în timp real, iar elaborarea permanentă de rapoarte şi statistici să nu afecteze negativ coordonarea eficientă a derulării proiectelor de cercetare.

Este necesar de asemenea ca selecţia prin proceduri de licitaţie a echipei pentru unitatea de management de program să ia în consideraţie în special criterii orientate către: calitatea dovedită a managementului strategic şi operaţional; experienţa şi expertiza ştiinţifică şi tehnologică; experienţa în management de program şi proiect si nu in ultimul rand, performanta stiintifica in domeniu.


Structura pe subprograme trebuie regândită, propunerile noastre fiind:
1.Tehnici genetice avansate de ameliorare / modificare în scopuri productive a caracteristicilor celulelor de microorganisme, vegetale şi animale
2.Biotehnologii aplicate în agricultură, creşterea animalelor şi industria alimentară
3.Biotehnologii aplicate în medicină umană şi veterinară, industria farmaceutică, cosmetică şi industria chimică
4.Biotehnologii pentru protecţia mediului, energetică şi dezvoltarea durabilă
5.Biotehnologii aplicate în industria uşoară, industria extractivă şi electronică
6.Tehnici de optimizare, noi instrumente şi echipamente, aplicaţii informatice, bioinformatică şi bioinginerie
7.Controlul produselor şi procedeelor biotehnologice şi prevenirea riscurilor implicate în obţinerea, producerea şi utilizarea bioproduselor şi OMG
8.Organizarea unor infrastructuri moderne pentru facilităţi şi servicii în biotehnologie: colecţii naţionale de microorganisme de interes economic, bănci de celule vegetale şi animale pentru varietăţi şi rase originale şi performante; bănci de spermă şi embrioni pentru aplicaţii în acord cu codurile de bioetică; laboratoare de excelenţă în disciplinele ce structurează biotehnologiile moderne
Alături de aducerea la zi a obiectivelor incluse în Programul actual, obiectivele Programului BIOTECH AVANSAT trebuie să cuprindă şi direcţii de cercetare de ultimă oră:
Biosenzori şi metode de determinare a unor agenţi chimici şi microrganisme patogene în mediu sau alimente;
Ingineria proteinelor cu aplicaţii în terapia umană şi veterinară, alimentaţie şi protecţia mediului;
Modele de bioprocesare durabilă / “Chimia albă “
Cercetări de bioinformatică pentru codificarea genomului şi a structurilor proteice;
Tehnici de monitorizare a OMG în alimente şi mediu;
Obţinerea nanocompozitelor biodegradabile;
Izolarea şi obţinerea de noi bioproduşi cu aplicaţii terapeutice;
Metode de investigare, noi materiale şi aparate folosite în bioinginerie şi biomedicină;
Realizarea fluxurilor integrate de preparare a bioproduselor terapeutice sau de uz alimentar cu respectarea normelor de bună practică (GMP);
Obţinerea de biocombustibili;
Tehnici de monitorizare si control în scopul prevenirii acţiunilor de bioterorism.

Evaluarea propunerilor de proiecte rămâne pentru toate Programele o problemă dificil de gestionat, care necesită o serie de discuţii. SRBB propune următoarele soluţii:
a.Selecţia unui corp de evaluatori cu competenţa şi experienţa necesară este greu de realizat, avându-se în vedere caracterul interdisciplinar şi pluridisciplinar prin excelenţă al biotehnologiei, ca şi complexitatea ridicată a ştiinţelor viului. De aceea în mod firesc specialiştii nu pot avea decât o experienţă limitată la un anumit spectru de aplicaţii, în plus unii dintre ei posedând cunoştinţe insuficiente în direcţia biotehnologiilor moderne.
În acest sens SRBB recomandă consultarea experţilor săi pentru structurarea corpului de evaluatori ai programulu, pentru acoperirea judicioasă a tematicii de
C-D şi transfer tehnologic.
b.Datorită evoluţiei accelerate a domeniului este necesară şi finanţarea corespunzătoare a unor proiecte de tip PF (cercetare fundamentală) şi PED (experimental demonstrativ) în conformitate cu cerinţele de a introduce în Spaţiul Românesc de Cercetare ultimile evoluţii ştiinţifice şi tehnologice; asemenea proiecte pot şi trebuie să fie continuate cu proiecte de valorificare economică (PA; PV). Menţinerea în continuare a unei unice grile de evaluare pentru toate categoriile de proiecte condamnă la subfinanţare sau chiar elimină proiecte PF si PED, în timp ce proiecte mai puţin valoroase PA şi PV sunt implicit favorizate de componenta economico-financiară a grilei.
De aceea este necesară introducerea unor grile diferenţiate pe cele două mari clase de proiecte, urmând ca fiecărei clase să i se repartizeze din start un anumit procent din totalul finanţării disponibile, negociat în prealabil în mod transparent cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice în domeniu.
c.Grilele de evaluare trebuie să încurajeze mai puternic parteneriate extinse: dispersia ridicată a resurselor umane şi a echipamentelor performante din sistemul instituţional actual nu permite cercetarea de excelenţa decât în cadrul unor consorţii largi. Aceasta evident în măsura în care limita superioară a finanţării pe proiect devine decentă şi în acord cu cerinţele biotehnologiilor, ce sunt clasificate în categoria sectoarelor cu cele mai ridicate cheltuieli C-D (cercetarea tehnologică a unui bioprodus terapeutic, fără a cuprinde costurile testelor de acceptare pe piaţa medicamentelor, însumează cheltuieli de ordinul sutelor de mii de €).

Un ultim aspect în conexiune cu monitorizarea financiară a proiectelor are în vedere respectarea reală de către contractori a principiului managementului financiar independent pentru fiecare proiect şi combaterea tendinţelor încă existente de management financiar centralizat la nivelul instituţiei. În acest sens se impune introducerea unei proceduri de verificare de către compartimentul financiar al Programului a efectuării plăţilor către parteneri şi terţi într-un interval dat de timp de la încasarea de către contractor a sumei aprobate pentru o fază sub sancţiunea amânării plăţii următoarelor etape decercetare.


II.Legislaţia pentru coordonarea programelor de cercetare

Este necesară amendarea legislaţiei în vigoare dedicată managementului cercetării ştiinţifice in vederea introducrii de instrumente reale de intervenţie la dispoziţia specialistului responsabil cu coordonarea ştiinţifică şi tehnică a derulării unui proiect, astfel încât să poată acţiona eficient pentru realizarea reală a obiectivelor asumate, inclusiv auditarea prin participarea la demonstrarea experimentală a unor soluţii.

De asemenea trebuie completată legislaţia respectivă în direcţia procedurilor legate de finalizarea proiectelor de cercetare:
evaluarea potenţialului de valorificare,
auditul tehnic al fezabilităţii unui procedeu la sediul contractorului,
mecanisme de recomandare şi susţinere din partea programului în vederea intrării pe o filieră de valorificare, etc


III.Organizarea structurilor de cercetare şi transfer tehnologic în biotehnologie

Lipsa restructurării instituţionale, reale şi eficiente din toată perioada de după 1990 şi-a spus cuvântul şi în acest domeniu. Se constată existenţa unui număr ridicat de colective de cercetare în aproape toate universităţile de stat şi în numeroase institute naţionale sau centre de cercetare. Această situaţie este în contradicţie cu nevoia de a concentra resurse financiare comparabile cu cele pentru fizica nucleară, fapt ce limitează eficienţa rezultatelor ştiinţifice şi tehnologice.

De aceea acceptarea, chiar şi cu întârziere, la nivelul factorilor de decizie a demersului de a compatibiliza cercetarea românească în domeniu cu cercetarea în spaţiul UE (a se vedea generoasele finanţări oferite biotehnologiilor în cadrul Programelor FP5 şi FP6 şi priorităţile stabilite în viitorul program FP7) trebuie să conducă şi la concentrarea specialiştilor şi oganizarea unor laboratoare de excelenţă în cadrul unui institut naţional de C-D dedicat biotehnologiilor. Un asemenea institut a fost înfiinţat în perioada anterioară, dar la comandă politică, fără consultarea comunităţii ştiinţifice şi în condiţii de totală lipsă de transparenţă, ceea ce a condus la neatragerea specialiştilor de valoare şi neîndeplinirea obiectivelor asumate, încetându-şi existenţa în consecinţă. A fost un exemplu tipic pentru modul cum poate fi compromisă o idee valoroasă şi necesară pentru cercetarea din România, datorită incapacităţii de a organiza instituţii pe baze obiective. Dar necesitatea unui asemenea institut rămâne de actualitate şi considerăm că discuţia rămâne în continuare deschisă.

Pentru valorificarea reală a cercetării româneşti în domeniu este necesară organizarea unui parc tehnologic dedicat susţinerii firmelor de start-up în biotehnologie. Până în prezent a fost promovată o concepţie românească despre parcuri tehnologice în dezacord din nou cu modelul european, întrucât nu a fost susţinută ideea parcurilor dedicate unei unice tehnologii de vârf sau chiar unei unice categorii de aplicaţii ale acesteia. Această concepţie trebuie să fie acordată actualmente la experienţa europeană, care are realizări de succes şi bine conturate în cazul biotehnologiilor. Este modelul biopolilor, dezvoltaţi cu o însemnată contribuţie a guvernelor respective şi constituiţi în jurul unor mari universităţi şi laboratoare publice cu expertiză avansată în domeniu. Ei concentrează tot mai multe firme noi inovatoare, dar şi firme prestatoare de servicii, firme de audit şi consultanţă economico-financiară sau juridică, fonduri de capital-risc. Bazat şi pe promovarea unei concepţii antreprenoriale adecvate, numai un asemenea parc tehnologic ar constitui contextul organizatoric necesar de valorificare economică în concordanţă cu nivelul ridicat al investiţiilor impus de complexitatea fenomenelor viului.
Întrucât nu au fost introduse stimulente financiare, conform modelelor aplicate în ţările UE, nu s-au putut constitui parteneriate public-private de anvergură, ceea ce a determinat restrângerea sau dispariţia unor întreprinderi de performanţă şi dezvoltarea bioindustriei numai prin investiţii străine în domenii tradiţionale, fără conexiune cu cercetarea românească sau capitalul autohton disponibil. Această situaţie impune şi elaborarea & aplicarea unui plan de acţiune de susţinere economică a investiţiilor româneşti, o modalitate efectivă pentru ca ţara noastră să devină activă în mod real pe piaţa bioproduselor, deja puternic orientată spre globalizare.

În speranţa că ideile comunităţii ştiinţifice vor fi, chiar şi cu mare întârziere, luate în consideraţie la elaborarea politicilor de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică în biotehnologie, vă stăm la dispoziţie pentru consultări suplimentare.







Preşedinte

Dr. Ing. Ana Aurelia Chirvase





INCD Chimie şi Petrochimie
UPB-Departament de Bioinginerie şi Biotehnologie

Birou Director
VicepreşedinţiProf. Dr. Ing. Ovidiu Muntean
UPB-Fac. Chimie Aplicată
Dr. Ing. Mişu Moscovici
INCD Chimico-Farmaceutice
Dr. Ing. Gheorghe Zambilă
Ecoagricola SRL
MembriConf. Dr. Ing. Mihai Caramihai
UPB-Fac. Automatică şi Calculatoare
Conf. Dr. Ing. Ovidiu Popa
USAMV Bucureşti-Fac. Biotehnologii
Dr. Eugen Marica
INCD Chimie şi Petrochimie







Anexa 1.

Politici UE de dezvoltare a cercetării ştiinţifice şi tehnologice în domeniul biotehnologiilor


Caracterul inter şi pluridisciplinar, caracteristica de a proveni şi de a fi în acelaşi timp la graniţa între mai multe ştiinţe în plină expansiune, oferă biotehnologiei dinamismul şi creativitatea remarcabile, impunând-o ca unul din liderii ştiinţei contemporane. De aici rezultă şi capacitatea sa deosebită pentru aplicaţii tehnologice, deci impactul economic ridicat şi nu mai puţin potenţialul de a contribui la creşterea calităţii vieţii.

Piaţa produselor obţinute prin biotehnologii devine în acest prim deceniu al secolului 21 una dintre cele mai importante în special pentru sectorul produselor cu aplicaţii terapeutice şi agro-alimentare.

Acest fapt este ilustrat de tabelul următor privind piaţa mondială a produselor biotehnologice în anul 2000:

Tabel 1. Piaţa produselor biotehnologice în anul 2000 (miliarde €)

Tip de activitate economicăNivelul pieţei mondialePonderea
biotehnologiilor
Farmacie-sănătate23,918
Chimie14,66,3
Agricultură şi alimentaţie403,3 agricultură
20 alimentaţie
Protecţia mediului21,3
Echipamente, instrumentaţie şi aparatură2,81,3

Pentru a fi un actor de prim rang al competiţiei mondiale în sectorul biotehnologiilor, UE a elaborat politici ambiţioase. Astfel conform documentului CE din 4.09.2001 “Towards a strategic vision of life sciences and biotechnology”, concepţia europeană este centrată în jurul ideii că ştiinţele vieţii şi biotehnologia, alături de TIC, vor fundamenta următorul val de evoluţie a economiilor bazate pe cunoaştere cu potenţial uriaş de ameliorare a calităţii vieţii prin: crearea de profesiuni cu nivel intelectual ridicat, creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economică în Europa, îngrijire medicală mai performantă, elaborarea de noi metode de a face faţă provocărilor impuse de protecţia mediului. Pentru a realiza obiectivele stabilite la Lisabona, dimensiunea strategică de dezvoltare a biotehnologiilor în secolul 21 trebuie să aibă un impact economic cât mai însemnat.

La nivelul anului 2000, datorită politicilor aplicate, în UE existau deja mai multe firme inovatoare în biotehnologie decât în SUA, dar acestea erau mult mai mici, cu cheltuieli de personal şi de C-D mai reduse. Pe locul I în UE este Germania la acest indicator, urmată de Anglia, Franţa, Suedia. Raportul firmei Ernst&Young despre bioindustria europeană din 2001 prezintă următoarea situaţie, reflectată sintetic în tabelul 2.


Tabel 2. Dezvoltarea biotehnologiilor în UE şi SUA la nivelul anului 2000

CriteriuEuropa 2000Creştere UE 1999-2000 (%)SUA 2000
Număr de companii inovatoare135201311
Salariaţi575898155000
Venituri (milioane €) 62851721513
Cheltuieli C-D (milioane €)3364611290

Această situaţie reflectă deopotrivă dinamica destul de accentuată de creştere în UE, dar şi necesitatea de a mări ritmul de dezvoltare pentru a depăşi SUA. În acelaşi timp comentariul din documentul UE citat subliniază că decalajul UE-SUA se datorează şi faptului că Europa este încă un mediu economic slab dezvoltat pentru a fi propice firmelor cu valenţe duble: risc ridicat / beneficiu ridicat, de tipul celor din biotehnologie, ca factor nestimulativ trebuind să fie enumerat şi slaba evoluţie a pieţei de capital-risc.

Pentru a reinstala dominaţia europeană în ştiinţele vieţii şi biotehnologie au fost propuse acţiuni în cadrul realizării Spaţiului European de Cercetare în direcţia:
•Includerii obiectivelor domeniului în cadrul Programelor UE FP6 şi FP7;
•Creării unei mase critice de resurse umane şi financiare;
•Constituirii unei reţele europene de centre de excelenţă;
•Susţinerii dezvoltării infrastructurii şi a parteneriatelor public-privat;
•Susţinerii unei pregătiri profesionale integrate şi a inovării în cadrul IMM;
•Dezvoltării parcurilor ştiinţifice.

În acelaşi timp un alt document programatic publicat de către CE în 2002 “Strategy and Action Plan for Europe regarding the development in life sciences and biotechnology” prevede amplificarea acţiunilor de susţinere a cercetărilor de excelenţă şi a transferului tehnologic, avându-se în vedere:
•Îmbunătăţirea organizării instituţionale;
•Elaborarea de programe dedicate de cercetare;
•Finanţare prioritară;
•Realizare de parcuri tehnologice dedicate în jurul unor centre ce reunesc competenţă în educaţie şi cercetare împreună cu firme de servicii economice, juridice şi tehnologice.

Pentru a ilustra dinamica deosebită a biotehnologiilor în cele trei zone geografice dominante-SUA, Europa şi Japonia sunt redate sintetic următoarele situaţii comparative în tabelele 3 şi 4 (R. Scriban, Biotechnologie, 7ed., 1999, pag.980-990).


Tabel 3. Vânzarea şi dezvoltarea produselor biotehnologice

% din total mondialVânzarea tuturor bioproduselor terapeuticeDezvoltarea tuturor bioprod. terapeuticeDezvoltarea terapiilor geniceCulturi transgenice
1986-1995
1995
SUA45637067
Europa28252222
JaponiaNC71NC

Tabel 4. Brevete şi vânzarea produselor pentru laboratoare de biotehnologie

% din total mondialBrevete (1989-1994) în:Vânzări
biotehnologiemedicamenteSecvenţe
ADNEnzime pt. manipulări de laboratorSecvenţiatori
de ADN
SUA5951406055
Europa1933242530
Japonia1712331010

Un exemplu interesant pentru noi îl constituie modul de acţiune din ţara vecină, Ungaria, devenită de curând membră a UE. În această ţară biotehnologia este una dintre cele cinci priorităţi stabilite pentru cercetare. În ianuarie 2005 a fost adoptat Actul pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare Tehnologică, care are ca obiectiv susţinerea unei colaborări avansate între universităţi şi sectorul privat şi adoptarea unei strategii de promovare de noi firme inovatoare în biotehnologie în special prin dezvoltarea spiritului antreprenorial al cercetătorilor. Legea constituie de asemenea un cadru adecvat pentru comercializarea biotehnologiilor şi pentru încurajarea investiţiilor fondurilor străine de capital-risc în firmele ungureşti de profil. În paralel guvernul va furniza granturi pentru cercetarea aplicată din institutele de cercetare, companii şi universităţi la nivel de 163 milioane € anual (Cordis Focus nr.252, febr. 2005).

De asemenea Programul european FP7 are în vedere pentru integrarea cercetării europene deschiderea mutuală a Programelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare, ceea ce înseamnă şi compatibilizarea programelor de cercetare în biotehnologie, cunoscut fiind faptul că toate ţările UE finanţează masiv în raport cu România programe în domeniu.

Acestea sunt provocările cărora trebuie să le facă faţă ţara noastră ca viitor membru UE. Aceste provocări trebuie să primească răspunsuri adecvate prin politici ale ştiinţei orientate către aceleaşi sectoare prioritare şi formulate prin consultarea reprezentanţilor comunităţii ştiinţifice.

Despre Societatea Romana de Biotehnologie & Bioinginerie

SRBB reuneşte actualmente specialişti din mari universităţi (UB, UPB, USAMV Bucureşti), din institutele de cercetare cu activităţi în sectoare specifice ale biotehnologiei şi bioingineriei sau în conexiune cu acestea (INCD Ştiinţe Biologice, INCD Chimico-Farmaceutice, INCD ECOIND, INCD Chimie şi Petrochimie, INCD Cantacuzino, Institutul Pasteur, Institutul de Biologie al Academiei Române, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Institutul de Virusologie, Compania de Cercetări aplicative şi Investiţii SA, Institutul de Bioresurse Alimentare şi altele), precum şi din unele companii de profil (Biotehnos SA, Bioing SA, Covalact SA, Hofigal SA, companii de start-up).
Dr. Ana Chirvase, CS I
a.chirvase@scientist.com