UNTRR solicită simplificarea Codului muncii şi ANULAREA CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ

         Trebuie înţeles că doar succesul produselor şi serviciilor realizate de companiile din România pe pieţele europene şi internaţionale, poate aduce plus-valoare la nivel naţional şi creştere economică. Concurenţa acerbă necesită calificare, eficienţă, productivitate şi nu risipa energiei pe dispute administrative interne.

          Trebuie conştientizat că orice companie poate plăti angajaţii doar din rezultatele obţinute, iar aceste rezultate sunt validate de aprecierea pe piaţa globală.

          Trebuie uitat de abordările comuniste prin care se acordă celor necalificaţi drepturi de decizie în companii, precum şi drepturi materiale fără legătură cu rezultatele livrate. Ambele abordări scot firmele româneşti din competiţia globală, deoarece nu vor putea niciodată muncitorii să poată lua decizii strategice şi de eficienţă mai bune decât managerii de top de la companii similare din alte ţări, şi nici nu vor putea să dezvolte o companie prin decapitalizare, doar pentru extragerea unor drepturi salariale decuplate de la orice rezultat.

          Trebuie înţeleasă protecţia socială şi realizată în mod transparent şi direct conform nevoilor reale şi nu ascunse.

          Contractele colective de muncă reprezintă şi o discriminare la nivel naţional, având în vedere condiţiile economice extrem de diverse dintre zonele ţării – comparaţi acordarea aceloraşi salarii şi sporuri în judeţul Vaslui cu judeţul Timiş.

          Plata asigurărilor de sănătate ar trebui să fie lăsată în cea mai mare parte la libera alegere a contribuabilului, pentru a-şi putea alege furnizorul de servicii de sănătate, contribuind astfel şi la dezvoltarea unui sistem privat de sănătate, aşa cum există în ţările Europei de vest. Astăzi femeia de serviciu şi directorul general deşi contribuie de la simplu la zeci de ori mai mult, ambii beneficiază de servicii din ce în ce mai puţine şi de mai proastă calitate din partea statului. De ce să plătim mai mult pentru servicii mai proaste? Statul ar trebui să intre în competiţie cu sistemul privat de servicii medicale şi să atragă clienţii prin serviciile oferite şi nu prin impunere. Amintim că fondul de sănătate se compune din cca 11% reţinuţi de la angajat şi angajator 5,5% +5,2%. Împărţeala între angajat şi angajator este iluzorie, cifrele fiind cumulate în costul unei companii cu angajaţii săi, toţi banii sunt plătiţi de companie, nu sunt aduşi de acasă de angajat. Iar firma poate plăti doar în baza rezultatelor livrate de angajat.

          Similar sistemul de pensii de stat – care şi-a pierdut credibilitatea în istoria recentă, ar trebui lăsat în competiţie cu sistemele private. Amintim că fondul de sănătate se compune din cca 31% reţinuţi teoretic de la angajat şi angajator 10,5% +20,8%, practic plătiţi de firmă. Ambele cifre se raportează la salariul brut de încadrare – o cifră fictivă, umflată doar pentru a creşte baza de impozitare.

          Astfel UNTRR solicită:

-   Instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiective de performanţă individuală

-   Eliminarea restricţiilor de a face angajări după concedieri – companiile trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la evoluţiile pieţei – altfel companiile româneşti se vor afla în situaţia de a rata revenirea pieţei

-   Modificarea criteriilor la concedierea colectivă – trebuie să primeze valoarea angajatului pentru companie şi nu nevoia statului de a face protecţie socială prin intermediul firmelor (altfel după ce îşi reduce şi volumul de activitate, dacă compania rămâne cu cei mai slabi angajaţi e condamnată la faliment)

-   Liberalizarea condiţiilor pentru angajaţii temporari – leasing de personal, oricum valabil doar pentru zonele cu calificare inferioară

-   Modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru – în special la transporturile rutiere, unde aceasta activitate este reglementată de Regulamentul 561/2006

-   Simplificarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei la nivel naţional, fără posibilitatea unor interpretări excesive la nivel local.

*    *    *

CONTRIBUŢII ANGAJAT:  

fond sănătate                         5,5 %

fond şomaj                             0,5 %

fond pensii                            10,5 %

impozit                                  16   %

 CONTRIBUŢII ANGAJATOR

fond  sănătate                                        5,2    %

fond  şomaj                                            0,5    %

fond  pensii                                          20,8    %

fond  risc accidente                             0,15-0,56   % funcţie de activitate (birou la turnare fontă)

fond  concedii şi indemnizaţii                 0,85   %

fond  garantare salarii                            0,25   %