Marile companii europene doresc o piaţă energetică transparentă

Marile companii europene doresc o piaţă energetică transparentă

Preşedintele Consiliului de Administraţie al EON România, Günther Schubert, a subliniat, marţi, 5 iunie, la seminarul “Sectorul Energiei Electrice – Strategie; Finanţare; Privatizare; Deschiderea Pieţei; Noi Tehnologii”, organizat de Finmedia, că societatea germană are nevoie de o piaţă liberă, transparentă şi de o siguranţă a investiţiilor realizate. “România este un obiectiv foarte important pentru EON. Vom investi foarte mult în energii regenerabile şi dorim să ştim care sunt planurile guvernului pentru dezvoltarea acestui sector”, a declarat Günther Schubert. În opinia acestuia, producţia de energie este încă un monopol în ţara noastră, motiv pentru care nu există concurenţă şi transparenţă, iar piaţa este dezechilibrată.
“Vrem o piaţă europeană transparentă şi deschisă. Pieţele naţionale nu mai corespund realităţii. Tot sectorul energetic european ar trebui să fie privatizat”, a evidenţiat Günther Schubert.
Numărul clienţilor companiei a crescut în 2006 la 1,3 milioane de la 1,2 milioane în 2005. EON Gaz România operează o reţea de distribuţie de circa 18.500 km.
Dl. Tommaso Di Fazio, Director Relaţii Instituţionale ENEL, a amintit faptul că şi în Italia a existat un monopol în sectorul energetic, iar după liberalizare, compania Enel a pierdut din cota de piaţă. În schimb, societatea italiană s-a extins foarte mult, devenind unul dintre cei mai importanţi actori energetici din UE.
Tommaso Di Fazio a apreciat că investiţiile în sectorul energetic românesc sunt foarte bune, iar ţara noastră poate deveni un hub, un centru strategic pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est.
Recent, Matteo Codazzi a anunţat că Enel intenţionează să investească în următorii 15 ani, 2 miliarde de euro în cele trei reţele de distribuţie (Electrica Muntenia Sud, Electrica Banat şi Electrica Dobrogea) a energiei electrice pe care le deţine în România

Investiţii enorme pentru modernizarea sistemului

Sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii foarte mari, care se ridică la 30 miliarde euro, până în anul 2020, a anunţat directorul general în Ministerul Economiei şi Finanţelor, Alexandru Săndulescu.
“Resursele financiare vor fi asigurate în continuare şi de statul român, dar principalele resurse vor fi atrase de la investitorii privaţi”, a asigurat Săndulescu. El a precizat că fondurile structurale destinate sectorului energetic din România, pentru perioada 2007-2013, sunt relativ scăzute (circa 600 milioane euro) şi pot fi utilizate numai în anumite domenii ale sectorului. Fondurile structurale pot fi utilizate doar pentru creşterea eficienţei energetice şi promovarea resurselor regenerabile şi mai puţin pentru investiţii în noi capacităţi, a menţionat oficialul MEF. Alte resurse financiare necesare pentru sectorul energetic pot fi atrase prin mecanismele specifice ale Protocolului de la Kyoto sau de la bănci.
Pe termen foarte scurt, ţara noastră are nevoie de investiţii de circa două miliarde de euro pentru protecţia mediului în sector, alte două miliarde de euro pentru reabilitarea grupurilor termoenergetice, circa 2-3 miliarde euro pentru sectorul nuclear şi între 1-1,5 miliarde euro pentru în zona hidro.

Avem instalaţii depăşite

România se află într-o situaţie total anacronică faţă de ţările europene din punct de vedere al producţiei de energie electrică, potrivit vicepreşedintelui Comitetului Naţional Român al Consiliul Mondial al Energiei (CNRCME), Dan Ion Gheorghiu. “În Europa companiile sunt integrate din punct de vedere al producţiei de energie electrică realizând un mix de energie - hidro, termo şi nuclear - ceea ce le permite să concureze pe piaţa UE. În schimb, în România structura producţiei este monocoloră”, a remarcat Gheorghiu.
Comitetul Naţional Român al Consiliul Mondial al Energiei va finaliza în această lună un studiu cerut de Ministerul Economiei şi Finanţelor referitor la producţia de energie şi dezvoltarea sectorului cu costuri minime. Conform studiului CNR-CME, tehnologiile existente în sectorul energetic din România sunt poluante şi au o vechime de 35- 40 de ani. “Aceste lucruri pot fi bune pentru România deoarece putem sări nişte etape şi putem introduce tehnologii care se vor folosi în Europa în următorii 10-15 ani”, a spus Gheorghiu. El a evidenţiat că tot mai multe ţări europene investesc în centralele pe cărbune, care pot face concurenţă celor pe gaze, apreciind că investiţiile în unităţi pe cărbune autohton dar şi din import reprezintă la ora actuală baza pentru sectorul energetic. “Este nevoie de o decizie rapidă în ceea ce priveşte aprobarea strategiei energetice a României pentru a putea fi pusă în practică. Aceasta trebuie să conţină şi un plan de acţiuni clar care să dea investitorilor perspective pe termen lung, ţinând cont că o investiţie în sectorul energetic durează între patru şi şapte ani”, a mai spus vicepreşedintele CNR-CME.


Alro vrea să-şi asigure consumul de energie

Alro are trei alternative pentru asigurarea energiei electrice şi anume obţinerea unor tarife speciale pentru consumatorii în bandă în cazul achiziţiei de energie, efectuarea unor investiţii în grupuri energetice naţionale sau construirea unui grup energetic propriu, a arătat Marian Cilianu, director Alro. El a subliniat că Alro trebuie să îşi asigure consumul de energie în condiţiile în care 30% din costuri sunt date de preţurile energiei electrice.
Alro este singurul producător de aluminiu primar din România şi cel mai mare din estul Europei. Compania a înregistrat o creştere continuă a cifrei de afaceri, de la 410 milioane dolari în 2004, la 834 milioane dolari în 2006. Pentru primul semestru al anului 2007 cifra de afaceri este de 1,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Pentru 2010, conducerea companiei estimează că acesta va depăşi un miliard dolari.
Investiţiile totale realizate în perioada 2002 - 2006 au depăşit 500 milioane dolari. La ora actuală, Alro este deţinută în proporţie de 88,48% de VIMETCO, 10,05% de Fondul Proprietatea şi 1,46% de alţi acţionari. Alro este, de asemenea, o companie integrată pe verticală, având o participare de 99,38% la Alum Tulcea şi 100% din Alro Extrusion, cu peste 5.000 de locuri de muncă pe verticală şi alte 30.000 locuri de muncă în industriile conexe.

Piaţă complet liberalizată, de la 1 iulie

Consumatorii casnici din România îşi vor putea alege furnizorii de energie odată cu deschiderea completă a pieţei energiei la 1 iulie 2007, a afirmat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Nicolae Opriş. În opinia acestuia, deschiderea pieţei ar trebui să permită şi acces la surse de energie ieftină, dar care s-ar putea dovedi că nu e chiar aşa ieftină, pentru că vor începe să apară investiţii masive în sector.
Pentru 2007, reprezentantul ANRE a anunţat că vor rămâne preţurile reglementate la energie şi abia din 2008 vor fi decise alte măsuri, iar consumatorii casnici cu un consum de 100 KWh lunar vor fi în continuare protejaţi de reglementator pe termen lung. De asemenea, intenţiile reglementatorului pentru 2008 - pe partea de căldură - sunt din acest punct de vedere de a oferi un pachet pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile astfel încât cheltuielile să nu depăşească 15-20% din bugetul acestora. Opriş a menţionat că tot din acest an vor apărea şi primele investiţii pe segmentul de energie verde.
Reiterând dorinţa ca OPCOM să devină bursă regională de energie, vicepreşedintele ANRE a mărturisit că până la finele lui 2007, se doreşte înfiinţarea unei burse a gazelor şi armonizarea legislaţiei secundare în energie şi gaze.

Investitorul strategic sau listarea la bursă sunt cele mai eficiente metode de privatizare în energie

Selectarea unui investitor strategic şi ulterior vânzarea unui pachet de acţiuni pe Bursă este formula optimă de privatizare în sistemul energetic, aducând cele mai mari avantaje statului şi acţionarilor, a subliniat Miruna Suciu, partener în cadrul casei de avocatură Muşat&Asociaţii. Potrivit acesteia, privatizarea societăţilor din domeniul energetic printr-o metodă compusă, în care pachetul majoritar de acţiuni ar fi transferat către un investitor strategic, iar un pachet minoritar ar fi vândut prin metode specifice pieţei de capital ar aduce statului român cele mai mari avantaje. Astfel se cumulează avantajele specifice fiecăreia dintre cele două metode şi se maximizează beneficiile atât pentru autoritatea publică implicată, cât şi pentru stakeholderi (acţionari, salariaţi) şi societate în ansamblu, a apreciat Miruna Suciu.
Trecerea în proprietate privată prin atragerea unui investitor strategic asigură finanţarea necesară dezvoltării societăţii, capabilităţi manageriale, know-how şi creează cadrul necesar pentru planificarea detaliată şi implementarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung, a arătat reprezentantul Muşat&Asociaţii. “Unul din avantajele cooptării unui investitor strategic de calibru în cadrul societăţii privatizate constă în posibilitatea alinierii societăţii preluate unui sistem coerent de guvernanţă corporatistă şi etică în afaceri, menite să stabilească criterii de conduită în relaţia cu acţionarii, dar şi cu clienţii, cu terţii şi cu comunitatea din care societatea face parte”, a subliniat Miruna Suciu. Aceasta a remarcat că prin vânzarea ulterioră a unui pachet de acţiuni prin Bursă, valoarea companiei respective va fi dată de piaţă, iar societatea va trebui să fie cât mai transparentă cu putinţă “spre beneficiul pieţei şi al acţionarilor minoritari”. “Folosită însă ca metodă principală de privatizare, vânzarea unui pachet de acţiuni pe piaţa de capital are dezavantajul că face posibilă vânzarea acţiunilor către investitori fără experienţă relevantă în domeniu, iar transferul ulterior al acţiunilor nu poate fi îngrădit, acesta fiind supus regulilor specifice pieţei de capital”, a adăugat Miruna Suciu.
Societatea de avocaţi Muşat şi Asociaţii” a consiliat compania ENEL la preluarea societăţii Electrica Muntenia Sud, cea mai mare tranzacţie realizată în 2006, în valoare de 820 milioane euro.

Nevoie rapidă de investiţii

Alexandru-Valeriu Binig, director în cadrul RAEF (Fondul Româno-American pentru Investiţii) a apreciat că sectorul energetic românesc are nevoie rapid de o injecţie masivă de capital la cele mai scăzute costuri.

Marele merit al efortului de privatizare de până acum e contribuţia concretă la implementarea acquis-ului şi la însănătoşirea mediului de afaceri în sector, a constatat Binig. Totuşi, privatizarea sectorului concurenţial de generare, “cel mai serios examen”, nu a demarat, proiectele greenfield lipsesc, piaţa de electricitate încă nu e matură şi se mai pot face abuzuri iar statul controlează resursele care permit generarea electricităţii ieftine, a subliniat reprezentantul RAEF.
Binig a prezentat avantajele privatizării companiile energetice de stat prin intermediul pieţei de capital sau al unui investitor strategic. “Prezenţa investitorilor strategici, financiari, etc. este indicatorul unui climat de afaceri sănătos, european”, a conchis Binig.

BRM pregăteşte pachete de negociere combinate pentru sectorul energetic

Bursa Română de Mărfuri (BRM) pregăteşte lansarea unor pachete de negociere combinate pentru sectorul energetic. “Aceste pachete vor fi combinate - energie cu materie primă - fie cu ţiţei, fie cu cărbune”, a explicat preşedintele-director general al BRM, Mircea Filipoiu. El a dezvăluit că intenţionează să introducă la BRM un fel de vouchere de energie rambursate la anumite termene.
“Am propus Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi Ministerului Economiei şi Finanţelor anumite posibilităţi de finanţare pentru companiile din sectorul energetic care preced listarea pe bursă, adică o anumită modalitate de finanţare pre-privatizare. Este vorba de un model similar cu cel al obligaţiunilor municipale rambursate la anumite termene”, a declarat Filipoiu. Preşedintele BRM estimează lansarea acestor produse până la finele lui 2007.