Comisia pentru Studierea Robiei Romilor – la prima întâlnire, în faţă abordării unui subiect controversat

BUCURESTI - 28 august 2007

Comunicat tip General in Social

În perioada 24 -26 august 2007, Agenţia Naţionala pentru Romi şi Centrul de Studii Rome au organizat prima întâlnire a membrilor Comisiei pentru Studierea Robiei Romilor. În cadrul acesteia s-au stabilit punctele cele mai importante pe care le va aborda raportul elaborat de aceasta, în tradiţia rapoartelor Comisiilor Wiesel, pentru studierea Holocaustului şi Tismăneanu, pentru studiul comunismului în România.

Preşedintele acestei Comisii formate din istorici, antropologi şi sociologi este Neagu Djuvara, iar printre membrii săi se numără specialişti ca Andrei Oisteanu, Viorel Achim, Constanţa Vintila Ghiţulescu, Vasile Ionescu, Delia Grigore, Alin Ciupala, Ligia Cadeschi, Andreea Varga, Gheorghe Sărau etc.

Comisia pentru Studierea Robiei Romilor a pornit de la o iniţiativă a Centrului de Studii Rome, din cadrul Universităţii din Bucureşti, însoţită de o amplă activitate de lobby şi advocacy desfăsurata de activişti importanţi din domeniul susţinerii drepturilor acestei etnii. În cele din urmă, guvernul Tăriceanu a aprobat constituirea acestei Comisii, suştinerea financiară a cercetării întreprinse de aceasta fiind în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Comisia pentru Studierea Robiei Romilor va elabora un raport în care fiecare material publicat va fi semnat şi asumat de autorul său, pentru a se evita situaţiile din cazul raportului Tismăneanu, unde afirmaţiile nu erau semnate, fapt care a generat interpretări şi nemulţumiri.

Un fapt important, subliniat de istoricul Viorel Achim, a fost acela de a face diferenţa între rezultatul activităţii Comisiei şi o cercetare academică. Comisia pentru Studierea Robiei Romilor nu îşi poate propune o cercetare propriu-zisă, dat fiind timpul scurt şi resursele puţine alocate, însă îşi poate propune să dea anumite răspunsuri la un subiect controversat în societatea românească, date fiind poziţiile diferite pe care le adoptă membrii elitei rome şi alţi istorici privind subiectul robiei romilor. De altfel, necesitatea înfiinţării unei Comisii este strans legată de existenţa unui subiect care suscită dispute şi opinii contradictorii, neclarificate încă : este cazul subiectelor celorlalte două Comisii mai sus menţionate :Wiesel şi Tismăneanu.

În plus, Comisia pentru Sudierea Robiei Romilor este o creaţie a Guvernului României, altfel spus istoricii, sociologii , antropologii contactaţi vor elabora un raport care serveşte Statului român şi nu intereselor unui actor, fie el ONG sau grup de interese.

De asemenea, a fost clarificat şi faptul că raportul Comisiei va avea efecte în domeniul educaţiei, se vor afla mai multe lucruri despre robia romilor şi societatea va deveni mai informată pe acest subiect, inclusiv prin introducerea sa în manualele scolare şi în curricula de studiu.

Comisia îşi propune să prezinte în mod obiectiv faptele, aşa cum reies ele din izvoarele istorice şi să înlăture anumite mituri, cum este cel legat în imaginarul colectiv de personalitatea lui Mihail Kogalniceanu, văzut ca un « dezrobitor al romilor ».

Deşi nu a fost definitivat clar, este posibil ca raportul să conţină capitole cum ar fi « Sosirea ţiganilor în spaţiul românesc », « Viaţa socială a ţiganilor boiereşti între 1600 şi 1850 », « Dezrobirea ţiganilor », « Statutul juridic al ţiganilor-robia şi robul în structura socială », « Economie, ocupaţii, nomadism în perioada robiei » , « Imaginarul calatorilor străini despre ţigani », « Robia în conştiinţa colectivă » etc.

Aşadar raportul va cuprinde atât aspecte de istorie orala, folclor, istoria mentalităţilor, cutume şi ritmuri ale vieţii cotidiene, raporturile dintre robii ţigani şi stăpânii domneşti, boiereşti şi mânăstireşti, cât şi aspecte de politologie şi sociologie, tratând îndeosebi perioada de dupa dezrobire.

Raportul Comisiei va încerca să dea un răspuns şi întrebării atât de des invocate : in ce măsură robia a influenţat evoluţia ulterioară a romilor ? În ce măsură acest fenomen este responsabil pentru statutul lor economic şi social precar, pentru modul în care şi-au construit ei ulterior imaginea de sine ?

Prin demersul său, Comisia speră să poată recomanda introducerea subiectului robiei romilor în manualele şcolare, în conştiinţa publică, stimularea cercetarii istoriei şi culturii romilor, înfiinţarea unui muzeu al romilor finanţat de stat şi a unui centru de cercetare, stabilirea unei zile de comemorare a robiei romilor, şi construirea unui memorial (monument) al robiei romilor.

În ceea ce priveşte folosirea termenilor, observaţiile şi comentariile specialiştilor vor utiliza cuvântul « rom », însă în referirile la realităţile epocii se va folosi cuvântul « ţigan », aşa cum apare el în vocabularul secolelor studiate.

Despre Guvernul Romaniei, Agentia Nationala pentru Romi

Agenţia Naţională pentru Romi este structura guvernamentală de reprezentare a romilor în plan naţional. Instituţia funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi este coordonată de Secretarul General al Guvernului.
Biroul de Presa

Agenţia Naţională pentru Romi
Tel: 021/ 311 30 41
Fax: 021.311.30.47
info@anr.gov.ro