In anul 2004, politistii de frontiera au depistat peste 1.500 persoane traficate pentru cersetorie si aproximativ 200 femei traficate in strainatate pentru prostitutie

Astfel, profitând de naivitatea şi disperarea unor tinere de a găsi un loc de muncă cât mai repede şi cât mai avantajos, diverşi indivizi promit facilitarea angajării în străinătate, pe funcţii de dansatoare, menajere, ospătăriţe, baby-sitter, etc. sau chiar le spun fetelor ca urmeaza sa practice prostitutia in strainatate, insa nu vor avea probleme (fiind trimise la “cunostinte”) si vor obtine “bani frumosi” (lucru cu care acestea sunt de acord).
Metoda folosită este fie racolarea directă a fetelor, fie publicarea în diverse ziare a ofertelor de locuri de muncă în străinătate (sub “umbrela” unor firme de impresariat fantomă).
După racolare, activitatea de plasare a tinerelor este extrem de bine organizată, fetele fiind preluate de “pestii” din tarile de destinatie, batute si fortate sa se prostitueze in baruri de noapte sau chiar pe strada.

La nivelul frontierelor romane, tinerele depistate de catre politistii de frontiera ca fiind racolate in vederea practicarii prostitutiei proveneau atât din România, cât şi din Republica Moldova şi Ucraina (acestea intrau legal în ţara noastră), media de vârstă fiind între 18 şi 35 de ani sau chiar minore. Ţările de destinaţie ale femeilor traficate erau : Italia, Olanda, Germania, Austria, Grecia, Spania, Cipru, Turcia, Ungaria, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Japonia, Liban, odată ajunse la destinaţie, proxeneţii confiscandu-le paşapoartele pentru a preîntâmpina posibilitatea revenirii lor în ţara de origine.

Dupa obtinerea dreptului de a calatori fara viza in spatiul Schengen, sunt folosite aceleasi metode de racolare si aceleasi rute de deplasare, insa tinerele romance sunt scoase legal din tara, sub pretextul unei vizite în străinătate şi sunt însoţite îndeaproape până în ţara de destinaţie de catre racolatori, unde sunt “predate” unor patroni de cluburi de noapte.
Pentru a nu intampina greutati, traficantii sponsorizeaza financiar fetele in vederea obtinerii documentelor de calatorie (pasaport, asigurare medicala, sumele in valuta pe care trebuie sa le prezinte la trecerea frontierei de stat), asigurarii transportului si chiar achizitionarii unei gaderobe corespunzatoare, menite sa ridice moralul viitoarelor victime. Ulterior, se deplaseaza impreuna cu ele legal in “excursie” sau le asigura transportul pana la destinatie, fetele fiind instruite sa declare la frontiera ca se deplaseaza in scop turistic intr-un stat Schengen (lucru pe care il si pun in practica, din dorinta de a ajunge in strainatate si a obtine bani).
Un alt fenomen aparut la frontierele Romaniei o data cu obtinerea dreptului de a calatori fara viza in spatiul Schengen de catre cetatenii romani, a fost traficarea persoanelor in vederea practicarii cersetoriei in strainatate.
Si in acest caz, este practicată metoda legală pentru a ieşi din ţară (declarându-se scopul turistic al călătoriei), persoanele fiind racolate de traficanti, cu promisiunea de facilitare a angajării în străinătate sau trimiterea la tratament la institutii medicale din tari UE ori spunandu-le exact ceea ce vor fi pusi sa faca, subliniind insa ca nu vor avea probleme si vor obtine “bani frumosi” din practicarea acestui act ilegal (lucru cu care acestea sunt de acord).

De la inceputul acestui an, politistii de frontiera au depistat 25 filiere de trafic de carne vie cu 97 traficanţi (90 români şi 7 străini), aproximativ 200 femei traficate pentru prostituţiei şi peste 1.500 persoane traficate pentru cerşetorie.

Realizand un clasament al numarului cazurilor de trafic de carne vie depistate si cercetate de politistii de frontiera, se constata ca, cele mai multe cazuri au fost inregistrate la nivelul frontierei de Sud a tarii, pe “locul II” fiind frontiera de Est, iar restul cazurilor fiind inregistrate la celelalte granite ale tarii.
Acest clasament demonstreaza inca o data faptul ca judetele cu cele mai multe cazuri de trafic de persoane sunt, in special, cele unde nivelul de trai al locuitorilor este mai scazut, ceea ce permite “mai lesne” traficantilor sa-si racoleze victimele (promitandu-le locuri de munca bine platite in strainatate sau castiguri impresionante, obtinandu-se din practicarea prostitutiei ori cersetoriei). De asemenea, traficantii din aceste judete “au avut mai usor oportunitatea” de a intra in legatura (sau au fost chiar ei racolati) cu retelele de migratie, ce au ramificatii la nivelul mai multor state, “stimulul” pentru implicarea in aceasta activitate ilicita, fiind sumele mari de bani obtinute de pe urma persoanelor traficate.

Politia de Frontieră Romana va actiona intens si in viitor pentru depistarea retelelor implicate in traficul de carne vie, precum si pentru protectica victimelor traficantilor, solicitand sprijinul reprezentantilor mass-media in vederea constientizarii tinerelor din Romania cu privire la riscurile care apar in momentul acceptarii “ofertelor” din partea unor persoane necunoscute.