Proiecte dunarene cu impact pentru Romania

Principalul obiectiv al acestui eveniment a fost intensificarea promovarii relatiilor intre statele riverane Dunarii in vederea imbunatatirii infrastructurii Coridorului VII, precum si a pastrarii echilibrului ecologic. Intalnirea a continuat discutiile si schimbul de experienta al participantilor vizand transportul fluvial, protectia mediului, precum si sectorul energetic si comunicatiile in zona.

Lucrarile au fost deschise de dipl. ec. Stefan D. Popa, presedinte director general al CCIB, care, intre altele s-a referit si la Protocolul de la Kyoto, a carui existenta de zece ani nu a avut efecte vizibile in ceea ce priveste incalzirea globala, statele dezvoltate (ce reprezinta aproximativ 25% din populatia globului) fiind responsabile de 75% din gazele de sera emise in atmosfera. Subliniind ca 27% din poluarea globala se datoreaza industriei transporturilor, vorbitorul a aratat ca intensificarea navigatiei pe Dunare poate contribui la diminuarea acestor efecte in principal pe seama reducerii transporturilor auto, dar si feroviare.

Organizarea celei de a 4-a Conferinte dedicate Dunarii dovedeste preocuparea tarilor pentru cresterea transporturilor pe apa, in special pe Dunare si apele interioare, care sunt mai ieftine si mai putin poluante. Amenajarea Dunarii pentru navigatie pe tot parcursul anului necesita insa investitii importante in primul rand pentru realizarea complexului hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopole, dar si finalizarea unor lucrari incepute si neterminate, cum ar fi canalul Bucuresti-Dunare.

Referindu-se in continuare la avantajele navigatiei pe Dunare, presedintele CCIB a atras atentia ca fluviul poate contribui substantial si la reducerea poluarii prin reducerea traseelor rutiere, daca vor fi construite mai multe poduri intre Romania si Bulgaria. In plus, realizarea unor obiective energetice, cum ar fi nodul hidrotehnic de la Turnu Magurele-Nicopole poate fi nu doar o sursa de energie curata, dar poate contribui si la prevenirea inundatiilor.

Opinia despre importanta proiectului Turnu Magurele-Nicopole a fost subliniata si de Nicolae Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman si Nikolay Liubenov, sef de departament in cadrul Companiei Nationale de Electricitate din Bulgaria, care si-au manifestat interesul si sprijinul pentru realizarea proiectului Turnu Magurele-Nicopole.

In final, Stefan D. Popa s-a referit la Proiectul Marco Polo, proiect european creat special pentru a reduce aglomerarile de trafic terestru prin utilizarea cailor navigabile.

La randul sau, Lucia Ana Varga, secretar de stat la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, a precizat ca a patra reuniune a Dunarii va permite cunoasterea intentiilor si proiectelor din domeniul protectiei mediului, transportului fluvial si sectorului energetic, specifice fluviului Dunarea. De asemenea, a dat asigurari ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor se implica profund si sprijina diverse proiecte care au drept scop asigurarea durabilitatii ecologice si economice a fluviului.

Problemele unui fluviu international, precum Dunarea, necesita abordari sectoriale si integrate regionale. In cadrul Comisiei pentru fluviul Dunarea, inca inainte de a deveni tara europeana cu acte in regula, Romania s-a angajat sa implementeze Directiva-Cadru pentru Apa la aceleasi termene ca tarile membre ale UE.

Secretarul de stat a tinut sa sublinieze ca Dunarea este importanta nu numai ca mijloc de transport si comert in Europa, dar si ca o sursa de apa si existenta unei multitudini de ecosisteme. Pentru a evita presiunea sporita asupra acestora, dezvoltarea economica viitoare si proiectele de infrastructura au nevoie de planificare si colaborare, iar unele dintre modalitatile de impulsionare sunt dialogul si schimburile de experienta si pareri din cadrul acestei Conferinte.

Presedintele Coridorului VII, Otto Schwetz, a tinut sa o completeze pe reprezentanta ministerului mediului, adaugand ca pe Dunare nu navigheaza numai nave pentru transportul marfurilor, iar in cazul Romaniei, se pare ca in viitorul apropiat se va putea vorbi de o adevarata industrie a croazierelor turistice. Deoarece Dunarea a devenit un fluviu al Uniunii Europene, ca atare aceasta cale fluviala trebuie dezvoltata ca o poarta a Europei catre Marea Neagra si Asia.

Referindu-se la problematica pe care o impune aceasta Conferinta, Oswald Hutter, consilier principal al Pactului de Stabilitate din Sud-Estul Europei, a subliniat ca, in ultimii patru ani s-au intreprins multe pentru fluidizarea transporturilor, in special prin introducerea sistemelor de informatii, dar sunt inca multe proiecte in discutie, precum podul de la Calafat, marirea capacitatilor de transport sau sustinerea Dunarii si a regiunilor dunarene, inclusiv pentru a diminua pericolul incalzirii globale. Mesajul sau merita retinut: „La Dunare trebuie inca lucrat si acest lucru vrem sa-l lamurim in cadrul Conferintei. Fara o adancime adecvata nu avem navigatie. Neavand-o, nu se dezvolta industria, nu vor fi locuri de munca, se va produce migratia fortei de munca si, consecinta fireasca, pierderea identitatii nationale. Pentru toate aceste probleme, consideram Camera de Comert si Industrie Bucuresti ca un prim punct de informare pe temele care le supunem astazi dezbaterii.“

Departamentul Comunicare al CCIB