Tezaurul Pădurenilor – proiect realizat de Terrarmonia cu sprijinul AFCN, la final

reprezentat de cele peste 500 de melodii populare culese de echipa Terrarmonia din Ținutul Pădurenilor și  în crearea unui mecanism de transfer al folclorului muzical între generații.  În același timp s-a urmărit sporirea atenției acordate de public tezaurelor umane vii, ca păstrători ai tradițiilor românești, prin prezentarea unor cazuri relevante, cum sunt interviurile cu Nana Cosana, devenită o adevărată senzație în social media prin hazul și înțelepciunea sa, cât și dezvoltarea de noi audiențe pentru creația folclorică prin utilizarea noilor tehnologii media în activitatea de comunicare.

Proiectul „Tezaurul Pădurenilor” este propus într-o perioadă dificilă, de diluare identitară care afectează poporul român. În contextul multicultural actual, în care modelele tradiționale sunt umbrite de urbanizare și de importul de valori cosmopolite, patrimoniul imaterial trebuie salvat și readus în lumină. A fost ales Ținutul Pădurenilor deoarece este o comunitate izolată, defavorizată din mai multe puncte de vedere, inclusiv al oportunităților culturale, însă păstrătoare a unui bogat patrimoniu folcloric, parte importantă a patrimoniului național, care a atras cercetătorii de-a lungul a cel puțin 100 de ani: în 1913 Béla Bartók a cules 110 piese din 3 sate (material existent în Arhivele Bartók și folosit ca material de studiu la Academia Franz Liszt din Budapesta); în 1959 -1960, Emilia Comișel a cules 150 de piese din 12 sate; echipa Terrarmonia a cules peste 500 de cântece din întreg ținutul. Specialiștii Fundației au elaborat un studiu comparativ al celor trei sesiuni de culegere.

Acest adevărat tezaur a fost transcris muzical și literar, a fost analizat și structurat pe genuri și tipologii muzicale, apoi a fost digitalizat, creându-se o fonotecă.

Activitatea de salvare a fost continuată firesc cu cea de restituire, prin crearea unui mecanism inovativ de transmitere a folclorului între generații, necesar deoarece mecanismul natural, de transmitere orală, a suferit o perturbare majoră în ultimele șapte, opt decenii, câteva dintre cauze fiind:

-transferurile masive de populație, de la sat la oraș, din „perioada socialistă”, având că rezultat depopularea satelor și scăderea dramatică, în comunitățile rurale, a numărului copiilor și oamenilor tineri;

-anumită „diluție” a familiei tradiționale, în cadrul căreia, în aceeași gospodărie locuiau de cele mai multe ori, trei generații – copii, părinți și bunici, mediul fiind astfel propice transmiterii directe și firești a tuturor cunoștințelor, inclusiv a tradițiilor;

-ruptură „informațională” produsă între generații;

-creșterea influenței mijloacelor mass-media;

-îmbrățișarea, fără discernământ, a unor noi forme de exprimare artistică, străine spiritului național;lipsa unei cenzuri profesionale, iar uneori, a cenzurii bunului gust și bunului simț, în realizarea unor emisiuni și a unor produse culturale precum CD-uri, DVD-uri, etc.

Ca măsură intervențională, Terrarmonia propune un mecanism format din patru elemente: culegerea din teren a valorilor patrimoniale imateriale prin contactul direct cu păstrătorii de informație și realizarea unor interviuri cu „tezaurele umane vii”; preluarea în formă autentică a acestor valori muzicale de către Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ICOANE și restituirea lor prin concerte și înregistrări; alăturarea în cadrul unor evenimente a unor piese documentare din teren și a modelului de preluare a acestora de către Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ICOANE; sprijinul acordat celor mai valoroși tineri interpreți în preluarea și însușirea acestui repertoriu autentic. Exemplificarea acestui model poate fi urmărită pe site-ul proiectului - https://terrarmonia.ro/cuvânt-de-început/proiect-tezaurul-padurenilor/posibil-model-al-unui-mecanism-de-transfer-a-muzicii-tradiționale-între-generații/.

„Prin acest demers dorim să le amintim oamenilor limbajul comun al valorilor românești, pentru a consolida relațiile dintre români, actualizând în mintea lor motivele pentru care pot fi mândri de apartenența la neam și pentru a susține o poziționare pe picior de egalitate în dialogul intercultural”, declară prof. univ. dr. Ioan Bocșa, Președintele Fundației Terrarmonia.

Pentru viitor, Terrarmonia își propune realizarea unui proiect editorial – editarea și distribuirea unei cărți de specialitate pe baza materialului cules, transcris și structurat în cadrul proiectului și îmbogățirea repertoriului Ansamblului de Muzică Tradițională Românească ICOANE și al altor interpreți de muzică populară cu piese din această zonă, pentru o promovare la nivel național și internațional.