Aho, aho, primiți timbrul românesc cu tradiții de Anul Nou!

BUCURESTI - 21 decembrie 2016

Comunicat tip General in Educatie / Cultura, Media / Publicitate, Turism

Cultura oricărui popor este în mod puternic influențată de obiceiurile tradiționale specifice. Frumusețea, ineditul și bogăția datinilor noastre sunt adesea o combinație între realitatea agrară și forme de sacralitate. Obiceiurile de Anul Nou aduc încă o dovadă că românii sunt statornici, credincioși, optimiști și plini de creativitate.

Aho, aho, primiți timbrul românesc cu tradiții de Anul Nou!

Manifestările de Sărbători reunesc adesea practici arhaice, din timpuri precreștine și creștine, când, orice moment de început avea o încărcătură simbolică deosebită.

Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti este numeroasă și cuprinde pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an. Dintre toate acestea, Romfilatelia prezintă, în cadrul emisiunii Obiceiuri de Anul Nou, patru mărci poştale ce redau o parte din tradiţiile sfârşitului de an, esenţe ale tezaurului nostru spiritual.

Emisiunea este disponibilă începând de miercuri, 21 decembrie a.c., în toate magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și pe http://romfilatelia.ro/store/, și se alătură astfel proiectelor filatelice de promovare a bogăției, frumuseții și particularității culturii și civilizației populare românești.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este reprezentat Plugușorul, un obicei practicat de români încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou. Această datină agrară, având la origine o incantație magică, un ritual sacru de manifestare a dorinţelor pentru recolte bogate, are ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii și are un caracter simbolic. Copiii sunt primii care pornesc Pluguşorul şi încep a umbla din casă în casă, primind în schimbul urărilor de an bun, colaci, fructe sau bani.

Mersul cu Buhaiul , prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei, este o datină păstrată de sute de ani în satele româneşti, practicată în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Grupurile de urători poartă costume tradiţionale, căciuli împodobite, bice şi clopoţei, fiind primiți cu drag de gazde care îi răsplătesc cu mere, nuci, covrigi şi colăcei.

Un alt obicei arhaic care se petrece în Seara Anului Nou este Jocul Ursului , care este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Prin acest obicei suntem martori la un joc popular cu măşti, cu caracter augural, format din urători deghizaţi. Din punct de vedere simbolic, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, iar în folclorul românesc era împuternicit cu diverse aptitudini protectoare, terapeutice şi meteorologice. Despre Jocul Ursului se spune că este aducător de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor şi ale tălăngilor vor avea ca rezultat scoaterea căldurii din pământ, făcând solul mai productiv.

Jocul Caprei , regăsit pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un obicei străvechi, ce face parte din tradiţiile de iarnă românești. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de „transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm, în fapt, la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.

Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini, aduce noroc şi belşug în gospodărie, fiind totodată un obicei important şi pentru agricultorii care considerau jocul Caprei o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată cultului fertilităţii. Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, ce prezintă un alt obicei de Anul Nou, Umblatul cu Sorcova . Este un obicei practicat mai cu seamă de copii, o incantație magică, în care sorcova ţine loc de baghetă fermecată, prin care se transmite sănătate şi tinereţe celui colindat. Etimologia cuvântului „sorcova”, vine din limba bulgară, de la cuvântul „surov”, care înseamnă „verde crud” şi face referire la ramura verde îmbobocită pe care o foloseau urătorii în vechime.

Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia dorește tuturor An Nou cu sănătate, pace şi speranţă de mai bine!

Despre Romfilatelia

Romfilatelia este societatea specializata in emiterea si comercializarea marcilor postale romanesti, precum si a produselor filatelice speciale. Existenta noastra este dedicata atat dezvoltarii prestigiului si studiului filateliei romanesti, cat si constientizarii valorilor Romaniei pe plan intern si international.