Genocidul din Sănătate marca PSD-Ponta-Bănicioiu, unde anual mor 60.000 de români, se risipesc peste 1 mlrd de EUR, iar salariile sunt de mizerie

BUCURESTI - 16 iunie 2015

Comunicat tip General in Administratie Publica, Politic, Sanatate, Social, Juridic

Parlamentul, prin votul reprezentanților coaliției PSD de la guvernare, a respins inițiativa legislativă de reformare a Sănătății, respectiv a înființării Agenției Naționale de Management în Sănătate, care ar fi asigurat diminuarea risipei a peste 1 mlrd EUR anual din Sănătate, cu care s-ar fi realizat furnizarea unui număr mai mare de servicii medicale din aceiași sumă de peste 5 mlrd EUR alocată anual Sănătății, s-ar fi salvat mai multe vieți omenești și s-ar fi crescut salariile personalului medical.

Genocidul din Sănătate marca PSD-Ponta-Bănicioiu

Genocidul din Sănătate marca PSD-Ponta-Bănicioiu

 Din cauza disfuncţiilor sistemul sanitar din România, mor anual peste 60.000 de oameni, în fiecare an „dispărând” populaţia echivalentă a unui oraş de talia Sloboziei sau Giurgiului. 

Raportul din 2008 al Comisiei prezidențiale pentru Sănătate

Sănătatea se află în plină criză, iar coaliția PSD de la guvernare blochează reformarea ei.

În şedinţele din 16 iunie 2015 a plenului Senatului și 18 martie 2015 a plenului Camerei Deputaților, a fost respinsă inițiativa legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate (ANMS), detalii suplimentare aici (VIDEO) http://youtu.be/YMAB19jT4Fs și aici (WEB) http://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=18464&pos=0&NR=L120&AN=2015

Modul actual al gestionării banilor Sănătății a fost analizat și prezentat prin Raportul din 2008 al Comisiei prezidențiale pentru Sănătate, în care se menționează că: „Din cauza disfuncţiilor sistemul sanitar din România, mor anual peste 60.000 de oameni, în fiecare an „dispărând” populaţia echivalentă a unui oraş de talia Sloboziei sau Giurgiului”.

Cea mai mare problemă din domeniul Sănătății o reprezintă modalitatea actuală de fundamentare și decizie a cheltuirii banilor. Din fondurile alocate Sănătăţii, cifrându-se acum la peste 5 mlrd EUR anual, doar o treime din fondurile Sănătății sunt cheltuite pentru nevoile reale ale pacienților, a două treimi fiind deturnată înapoi către bugetul de stat, pentru plata impozitelor mari pe salarii și a TVA-ului, iar a treia treime fiind risipită sau furată.

Conform practicii internaționale de vârf și validată în timp, cheltuirea banilor Sănătății ar trebui realizată prin aplicarea metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, numită Health Technologies Assessment (HTA), care să permită realizarea unui management performant al sistemului sanitar, identificarea și implementarea celor mai cost-eficiente modalități de cheltuire a banilor, obținând din aceiași cantitate de bani alocată, cel mai mare număr servicii medicale de calitate.

Modelul HTA al evaluării tehnologiilor medicale, propus prin această inițiativă legislativă, este aprobat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Rezoluția WHA60.29 din 2007, semnată și de România, http://www.who.int/medical_devices/resolution_wha60_29-en1.pdf, care menționează necesitatea extinderii evaluării tehnologiilor medicalepentru toate dispozitivele medicale, deci nu doar pentru medicamente, înaintea implementării lor în sistem: „Rezoluția se referă la aspecte legate de implementarea necorespunzătoare și utilizarea tehnologiilor medicale, precum și necesitatea de a stabili prioritățile în selectarea și gestionarea tehnologiilor medicale și a dispozitivelor medicale specifice. Prin adoptarea acestei rezoluții, delegații din statele membre au recunoscut importanța tehnologiilor medicale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare legate de sănătate și cer extinderea expertizei în domeniul tehnologiilor medicale, în special a dispozitivelor medicale; și solicită ca OMS să sprijine cu măsuri specifice statele membre”.

Modelul HTA al evaluării tehnologiilor medicale, propus prin această inițiativă legislativă, este recomandat de către NICE INTERNATIONAL, National Institute for Health and Care Excellence - Marea Britanie, prin Raportul emis privind sistemul sanitar din România, emis în 2012, la comanda Guvernului României, detalii aici: http://www.ms.gov.ro/upload/Ministerul%20Sanatatii%20NICE%20ROMANIA%20FINAL%20REPORT.DOC, care menționează necesitatea implicării evaluărilor tehnologiilor medicale direct în procesul de alocare a resurselor financiare a Sănătății: „În România nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate; este nevoie de reguli aplicabile, regulamente solide şi supravegherea eficientă a aplicării acestora; sunt necesare culegerea unor date de calitate, credibile, şi o documentaţie privind costurile reale şi componentele costurilor, trebuie măsurată cât mai precis fiecare acţiune a participanţilor din sistem; este necesară introducerea HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor; actorii cheie din sistem, precum CNAS şi MS, trebuie implicaţi în stabilirea priorităţilor şi mecanismelor de monitorizare a adoptării şi impactului şi, de asemenea, trebuie să se angajeze să acţioneze în concordanţă cu rezultatele acestor evaluări bazate pe dovezi; evaluarea completă a tehnologiilor medicale HTA trebuie introdusă pentru medicamentele noi şi ulterior pentru alte tehnologii şi servicii medicale ca obiectiv specific pe termen mediu şi lung de 2-5 ani; dezvoltarea capacităţii pentru o sintetizare şi revizuire independentă a dovezilor; necesită un fundament legal corespunzător şi o reglementare adecvată”.

Modelul de instituție depolitizată, propus prin această inițiativă legislativă, este conform cu recomandările rapoartelor MCV privind România, fiind similar cu al altor instituții publice depolitizate din România, unde funcţionarii şi conducătorii ANMS, instituție complet independentă politic, nu sunt numiţi direct de politicieni, ci pe bază de competenţa, profesionalism și merit sunt selectați și angajați printr-un organism numit Consiliul, care avea prevăzuți membri numiţi de către partide, conform algoritmului din Senat, rezultat de la ultimele alegeri și care fiind proveniți din partide rivale, se puteau organiza și verifica reciproc, privind corectitudinea organizării concursurilor, fără posibilitatea ca membrii juriului să fie înţeleşi pentru a favoriza anumiți candidaţi.

Auditarea externă a ANMS, eventual una internaţională, propusă prin această inițiativă legislativă, ar fi asigurat obiectivitatea evaluării activităţii acestei instituții.

Un astfel de organism independent politic permitea fundamentarea cu date, culese prin metode ştiinţifice, prezentate inteligibil, privind situaţia de moment a sistemului şi evoluţia lui în timp (date rezultate din evaluarea ştiinţifică, neutra, prin aplicarea în România a HTA) evaluarea măsurilor profilactice, procedurilor de diagnostic şi tratament medical şi chirurgical şi a procedurilor de recuperare medicală.

Această organizație ar fi permis fundamentarea și implementarea reformelor din Sănătate, oferind Guvernului şi Parlamentului, dar şi opiniei publice şi profesioniştilor din sănătate, programele de reformă care să fie acceptate de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică, programe ce puteau fi aplicate în mod coerent, pe perioade lungi de timp, deoarece măsurile de reformă din sănătate au efecte la mare distanţă în timp faţă de momentul începerii aplicării lor.

Această instituţie profesională, apolitică, ar fi beneficiat de încrederea populaţiei şi, în consecinţă, măsurile guvernelor, dacă ar fi fost concordante cu recomandările ANMS, puteau fi mai uşor implementate, beneficiind de aprobarea unei mari părţi a populaţiei şi a profesioniştilor din domeniu. Se putea evita, astfel, interpretarea politică a reformelor, fapt ce a dus, până acum, la blocarea oricăror măsuri de reformă benefice în sănătate.

Prin utilizarea acestor date se puteau propune și fundamenta măsurile raţionale pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, constatarea deficienţelor măsurilor adoptate anterior şi găsi soluții de eficientizare şi corectare a celor cu randament scăzut.

Lista parlamentarilor care au respins înfiinţarea ANMS: lista deputaților, detalii aici http://www.cdep.ro/pls/steno/evot.nominal?idv=12536&ord=3 și lista senatorilor, detalii aici http://www.senat.ro/VoturiPlenDetaliu.aspx?AppID=00a6bc99-2d60-426e-b2da-1b8620a42b14, respectiv:

PSD, Andronescu Ecaterina

PSD, Agrigoroaei Ionel

PSD, Arcaş Viorel

PSD, Bădălău Niculae

PSD, Badea Leonardo

PSD, Belacurencu Trifon

PSD, Bereanu Neculai

PSD, Bodog Florian-Dorel

PSD, Bota Marius-Sorin-Ovidiu

PSD, Bujor Dumitru-Marcel

PSD, Bumbu Octavian-Liviu

PSD, Burlea Marin

PSD, Butnaru Florinel

PSD, Butunoi Ionel-Daniel

PSD, Calcan Valentin-Gigel

PSD, Chiriac Viorel

PSD, Coca Laurenţiu Florian

PSD, Constantinescu Florin

PSD, Cordoş Alexandru

PSD, Corlăţean Titus

PSD, Coste Marius

PSD, Creţu Gabriela

PSD, Cristache Iulian

PSD, Deneş Ioan

PSD, Donţu Ovidiu-Liviu

PSD, Dumitrescu Cristian-Sorin

PSD, Dumitrescu Florinel

PSD, Duruţ Aurel

PSD, Federovici Doina-Elena

PSD, Fifor Mihai-Viorel

PSD, Filip Petru

PSD, Firea Gabriela

PSD, Frătean Petru-Alexandru

PSD, Ilieşiu Sorin

PSD, Lazăr Sorin-Constantin

PSD, Marin Nicolae

PSD, Mihăilescu Petru-Şerban

PSD, Mitu Augustin-Constantin

PSD, Mocanu Victor

PSD, Moga Nicolae

PSD, Mohanu Nicolae

PSD, Mutu Gabriel

PSD, Nicolae Şerban

PSD, Oprea Ştefan-Radu

PSD, Pavel Marian

PSD, Pop Gheorghe

PSD, Popa Florian

PSD, Purice Ion-Simeon

PSD, Rogojan Mihai-Ciprian

PSD, Rotaru Ion

PSD, Saghian Gheorghe

PSD, Sârbu Ilie

PSD, Savu Daniel

PSD, Severin Georgică

PSD, Silistru Doina

PSD, Stuparu Timotei

PSD, Tămagă Constantin

PSD, Toma Ion

PSD, Valeca Şerban-Constantin

PSD, Vasiliev Marian

PSD, Vochiţoiu Haralambie

PSD, Voinea Florea

LC, Anghel Cristiana-Irina

LC, Banias Mircea-Marius

LC, Barbu Daniel-Constantin

LC, Ehegartner Petru

LC, Mihai Alfred-Laurentiu-Antonio

LC, Năstase Ilie

LC, Nistor Vasile

LC, Niţă Mihai

LC, Pelican Dumitru

UDMR, Klárik László-Attila

UDMR, László Attila

UDMR, Markó Béla

UDMR, Pataki Csaba

UDMR, Vegh Alexandru

UDMR, Verestóy Attila

Neafiliați, Mihai Neagu

COMUNICAT DE PRESĂ

București, 16 iunie 2015

 

Senator Valeriu Todirașcu

Despre Senat, cabinet senatorial Valeriu Todirascu

http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016